Botulismul este o boală paralitică ameninţătoare
pentru viaţă produsă de neurotoxina elaborată de Clostridium botulinum; se
poate produce prin intoxicaţie cu alimente cu toxină botulinică preformată, ca
botulism al plăgilor, toxina fiind produsă de C.b. ce contaminează plăgi
traumatice sau ca botulism al copiilor, C.b. existând la nivelul tractului
gastro-intestinal.
ETIOLOGIE
Clostridium botulinum, anaerob Gram pozitiv;
Sunt 6 tipuri
de la A la F; cel mai frecvent produc boala la om tipurile A, B şi E;
Secretă o exotoxină foarte puternică care este
distrusă prin fierbere în 10 minute sau prin autoclavare în 3 minute;
Sporii
sunt foarte rezistenţi, fiind distruşi prin fierbere în 5-6 ore şi prin
autoclavare în 30 minute.
MANIFESTĂRILE
PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Boala are o
evoluţie sporadică, sau în focare familiale sau de colectivitate.
Incidenţa
la 100.000 locuitori, în anul 1998 a fost de 0,18 în România şi 0,28 în zona de
vest a ţării.
DIAGNOSTIC
CLINIC
·
Incubaţia:12-48 de ore, rar până la 6-8 zile; cu cât incubaţia e
mai scurtă, prognosticul e mai rezervat.
·
Debutul: 24-48 de ore, cu inapetenţă, greaţă, dureri
abdominale, diaree, constipaţie, meteorism.
·
Perioada de
stare este caracterizată prin:
pareze,
paralizii oculare - intrinseci - tulburări de acomodare, midriază, dispariţia
reflexului fotomotor; şi extrinseci - strabism extern şi ptoză palpebrală
pentru nervul III, strabism intern pentru VI, diplopie pentru IV;
tulburări
de deglutiţie: disfagie prin pareza musculaturii esofagiene şi reducerea
secreţiei salivare, pareza vălului palatin;
tulburări
parasimpatice: reducerea secreţiei salivare, nazale, conjunctivale, sudorale;
constipaţie, pareză vezicală;
alte
paralizii: de membre inferioare - flască, simetrică, cu ROT abolite.
·
Starea
generală e uneori alterată, cu
adinamie, insomnie, dar conştienţa este păstrată.
·
Evoluţie, forme clinice
forma
supraacută;forme uşoare, fruste.
·
Vindecarea se face lent, parezele şi paraliziile se remit în luni;
tulburările de acomodaţie pot necesita corectarea prin ochelari.
·
Prognostic
semne de gravitate sunt tahicardia, dispneea;
se poate produce o paralizie respiratorie cu
cianoză.
DIAGNOSTICUL
DE LABORATOR
Se confirmă
suspiciunea clinică şi urmăreşte evidenţierea toxinei botulinice în ser,
materii fecale, conţinut gastric, vărsături şi mai rar a bacilului botulinic în
materiile fecale.
Produse
patologice: sânge, materii fecale şi alimentul suspect. Produsele recoltate se
trimit la laboratoarele de referinţă.
·
Diagnosticul
bacteriologic
1. Izolarea constă în
cultivarea Clostridium botulinum din aliment, lichid de vomă (aspirat gastric)
sau fecale, în condiţii speciale de anaerobioză.
2. Identificarea
Proba
biologică pe şoareci de laborator
permite identificarea şi chiar titrarea toxinei botulinice în serul
pacientului. Metoda constă în injectarea serului bolnavului (recoltat steril)
în doze egale, intraperitoneal, la mai multe perechi de şoareci, unul din
parteneri din fiecare pereche fiind protejat în prealabil cu o doză de
antitoxină botulinică cunoscută (7 tipuri antigenice notate de la A la F). În
24 ore va supravieţui un singur şoarece,
şi anume cel protejat cu antitoxina corespunzătoare toxinei existente în serul
pacientului.
Cu cât această identificare se face mai
repede, cu atât cresc şansele terapeutice, existând posibilitatea administrării
serului monovalent imediat ce se cunoaşte tipul toxinei circulante, chiar dacă
pacientul a primit iniţial ser antitoxic polivalent.
DATE
EPIDEMIOLOGICE
Factorii
epidemiologici principali
1.
Rezervor de infecţie
intestinul
unor animale, peşti, de unde se elimină şi poate contamina solul, apa şi alte
elemente ale mediului
2.
Transmiterea
prin consumul de alimente contaminate: fructe,
legume, conserve, afumături
Nu
întotdeauna se modifică aspectul conservei sau al alimentului contaminat.
Condiţiile
care favorizează producerea de toxină botulinică sunt: temperatura de 22-370C,
pH>4,6, mediu alcalincontactul direct al unei plăgi cu solul sau obiecte
contaminate
3.
Receptivitatea;generală
4.
Imunitatea
de
scurtă durată
Profilaxie
şi combatere
·
Măsuri faţă
de izvorul de infecţie
depistare: epidemiologic, clinic, laborator
declarare: nominală, lunară
izolare:
internare obligatorie, nefiind necesară izolarea
·
Măsuri faţă
de căile de transmitere
folosirea tehnicii aseptice în unităţile
sanitare
prepararea
conservelor în gospodăriile private, să se facă prin fierbere de minim 10
minute
evitarea
consumului de conserve modificate ca aspect, miros, culoare
alimentele
contaminate vor fi sterilizate prin fierbere, autoclavare
·
Măsuri faţă de receptivi
vor fi depistaţi toţi cei care au consumat din
alimentul presupus a fi contaminat
nu
există profilaxie specifică (este în studiu).
TRATAMENT
- spălături gastrice, purgative;
- internare la Terapie Intensivă;
- seroterapie cu ser polivalent A, B, E - 1-200.000 UI, doză ce se poate repeta după 3-5 zile;
- îngrijiri generale şi corectarea dezechilibrelor, sondaj vezical, tratamentul suprainfecţiilor;
- Guanidin hidroclorid - creşte eliberarea acetilcolinei în fibrele nervoase terminale.
Prin
asistarea respiraţiei şi restul măsurilor de terapie intensivă aplicate, s-a
reuşit reducerea letalităţii botulismului de la 60% la 25%.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul Dvs. va fi trimis spre aprobare