Dr. Cristina Toteanu: By-pass-ul aorto-coronarian

By-pass-ul aorto-coronarian implică şuntarea arterelor coronare native obstruate sau cu stenoză avansată, care nu pot fi abordate prin angioplastie şi montare de stent.

Indicaţiile acestei proceduri sunt în curs de revizuire, fiind utilizate din ce în ce mai des intervenţiile percutanate.

Procedura implică realizarea unei toracotomii prin sternotomie mediană. O maşină cord-pulmon este de obicei necesară pentru a realiza by-pass-ul cardio-pulmonar, deşi noile tehnici evită acest inconvenient prin realizarea directă a revascularizării pe cord în activitate. Artera mamară internă stângă se utilizează de obicei ca grefă pediculară a arterei descendente anterioare. Alte surse de grefă sunt segmentele de venă safenă (recoltate de la membrele inferioare). Ocazional, poate fi folosită artera mamară internă dreaptă sau artera radială de la braţul nedominant.

Complicaţiile frecvente sunt sângerarea, infecţia şi fibrilaţia atrială, dar poate fi afectat orice sistem (pulmonar, renal, cerebral, sau gastrointestinal). Spitalizarea durează 4-5 zile, îsă poate fi prelungită în cazul apariţiei complicaţiilor.

CABG oferă posibilitatea unei revascularizări complete şi tratarea unei eventuale insuficienţe mitrale acute, în timp ce by-passul cardiopulmonar menţine presiunea de perfuzie sistemică.

By-pass-ul aorto-coronarian creşte supravieţuirea la pacienţii cu afectare predominantă a trunchiului coronarei stângi, boală trivasculară şi disfuncţie marcată a ventriculului stâng precum şi la unii pacienţi cu boală bivasculară.