CLOSTRIDIUM BOTULINUM

Sunt germeni strict anaerobi, sporulaţi, necapsulaţi, patogeni prin producerea de exotoxine neurotrope.

Clostridium botulinum are 3 grupe de tulpini caracterizate prin temperatura optimă de cultivare, caracterele biochimice, rezistenţa sporilor la temperaturi înalte, exotoxinele produse:

Grupa I

- tulpini care produc enzime proteolitice

- au sporii cei mai termorezistenţi

- produc un singur tip de exotoxină (A, B sau F)

-cauzează toxiinfecţii alimentare si botulismul plăgilor.

Grupa II

- temperatura optimă de crestere este de 20-30ºC

- tulpini non-proteolitice

- tulpini care atacă zaharurile

- au cei mai sensibili spori la acŃiunea temperaturilor înalte

- produc neurotoxine de tip B, E sau F termosensibile

- sunt incapabile să colonizeze intestinul· nu cauzează botulism al plăgilor

- rar implicaţi în toxiinfecŃii alimentare cauzate de consumul conservelor fără o

nouă prelucrare termică sau insuficient prelucrate termic: peste, produse

alimentare marine, carne conservată prin sare.

Grupa III

- tulpini proteolitice

- produc toxine de tip C si D

- nu cauzează botulism uman

Botulismul apare prin ingestia de alimente care conţin toxina preformată,fiind deci o toxiinfecţie alimentară de tip toxic. Exotoxina botulinică acţionează la nivelul sinapselor si a joncţiunii neuro-musculare unde inhibă eliberarea de acetilcolină. Aceasta are ca urmare paralizia flască a întregii musculaturi.

Forme clinice de botulism:

1. Toxiinfecţia alimentară botulinică:

Apare în urma ingerării conservelor de legume, zarzavaturi, fructe, carne, alimente păstrate prin sărare sau afumare, mezeluri, cârnaţi care sunt consumate fără o nouă prelucrare termică. După ingerarea alimentului, toxina se resoarbe la nivel intestinal, ajunge în circulaŃie, iar pe această cale este vehiculată si se

localizează la nivelul plăcilor neuromotorii faţă de care are afinitate. Aici împiedică eliberarea de acetilcolină, determinând o paralizie flască. Paralizia apare la 18-24 ore de la ingestie, începe la extremitatea cefalică afectând muschii globilor oculari, se manifestă prin diplopie sau paralizie bulbară (imposibilitate de înghiŃire si de vorbire). Paralizia are evoluţie descendentă, ajungând până la paralizia musculaturii respiratorii ceea ce duce la moarte Bolnavul rămâne constient până aproape de exitus. Mortalitatea în botulism este mare.

2. Botulismul infantil

Este urmarea formării toxinei botulinice prin germinarea la nivel intestinal a sporilor ingeraţi. Manifestările clinice sunt similare cu cele ale toxiinfecţiei alimentare cu toxina preformată. Botulismul neo-natal se pare că apare la sugarii (sub 6 luni) care consumă miere de albină contaminată cu spori de C. botulinum producător de toxină A sau B; mortalitatea în botulismul neo-natal este foarte mare.

3. Botulismul plăgilor

Apare rar si poate fi suspectat atunci când pacientul acuză diplopie si disfagie si nu pot fi implicate alimentele drept sursă pentru toxina botulinică. Boala afectează persoanele care folosesc droguri injectate intravenos, cele cu leziuni traumatice contaminate cu pământ sau gravidele la care s-a efectuat o cezariană.

TRATAMENT

Se administrează ser antibotulinic iniţial polivalent apoi, după identificarea tipului de exotoxină produs se administrează ser specific monovalent. Se poate administra ser trivalent (A,B,E) prompt i.v., cu precauţiile seroterapiei, în condiţii susţinere a funcţiilor vitale.