Rinitele se întâlnesc ca boli de sine stătătoare sau însoţesc
unele, boli infecţioase şi virotice (gripă, rugeolă, erizipel
ş.a.). Incidenţa sporită a afecţiunilor localizate în regiunea
nazosinuzală se explică prin răspândirea pe larg a factorilor de mediu
nocivi. Intrucât în ultimii ani o serie de manifestări patologice cu
localizare în regiunea nazosinusală sunt greu de diagnosticat, pe lângă
metodele clasice de investigaţii se aplică şi microendoscopia nazosinusală,
ultrasonografia, termografia, tomografia, explorarea mucoasei sinusale la
microscopul electronic, diagnosticul radiotopografic şi rezonanţa magnetică
nucleară etc.
Rinita acută
Simptomatologia bolii este destul de bine cunoscută de toată
lumea, deoarece nu există om să nu fi avut cel puţin o dată în viaţă
o coriză. Rinita acută banală se prezintă în mod diferit în funcţie de
cele trei etape evolutive ale ei.
- în faza de debut acuzele subiective se manifestă sub formă de uscăciune a foselor nazale, uneori a epifaringelui, indispoziţie generală, senzaţie de frig, oboseală, cefalee, anorexie. Pruritul nazal, strănutul, obstrucţia foselor,epistaxisul sunt urmate la un scurt interval de timp (24 ore) de o rinoree seroasă, care irită tegumentele perinarinare. Se constată roşeaţa conjunctivelor, lăcrimarea şi senzaţia de ureche înfundată. Mucoasa devine turgescentă, roşie-uscată, cornetele hipertrofiate, lumenul inexistent.
- în faza de stare, care durează aproximativ 5-6 zile, rinoreea din seroasă devine mucopurulentă, gălbuie, uneori cu stricturi sanguine. Fenomenele subiective, cefaleea, pruritul, strănutul, anosmia, hipoacuzia etc, dispar progresiv. Obiectiv, rinoscopic se constată o mucoasa congestionată, hipertrofiată, cu secreţii abundente pe planşeul foselor.
- în faza terminală, cu o durată de 2-3 zile, simptomele sunt mult diminuate, dispar obstrucţia nazală şi secreţia. Otoscopic fosele nazale revin la starea normală.
Evoluţia bolii de obicei este benignă şi sfârşeşte prin vindecare
în decurs de 8-12 zile. Uneori, din cauza rezistenţei scăzute a
organismului sau a altor circumstanţe favorizante (mediu, mod de viaţă
etc), se poate complica sau croniciza.
Rinitele cronice
Se disting următoarele grupe de rinite cronice: catarale;
hipertrofice; atrofice (rinita atrofică banală şi ozena).
Rinoscleromul, rinitele micotice, rinitele cronice specifice,
rinitele alergice, polipoza nazală, rinitele vasomotorii după evoluţie pot
fi considerate rinite cronice.
Tabloul clinic depinde de forma rinitei, de vârsta bolnavului, de
tratamentul aplicat şi se caracterizează prin obstrucţie nazală, rinoree,
hiposmie, algie de divers grad, uscăciune la nivelul narinelor (rinită atrofică banală
şi ozenă), miros fetid din nas (ozenă).
Tratamentul include:
- anticongestionante - Nafazolină (Bixtonim), Oximetazolină (Afrin);
- antihistaminice - Aerius, Claritin;
- instilaţii cu soluţii dezinfectante de Colargol 2%;
- aspirarea secreţiilor;
- spălaturi nazale cu soluţie fiziologică de 0,9%;
- aerosoli cu cortizon;
- emoliente şi protectoare ale mucoasei nazale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul Dvs. va fi trimis spre aprobare