1. DEFINIŢIE
1. ETIOLOGIE
virusul varicelo-zosterian
3. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Afecţiunea apare sporadic,
afectând mai ales bătrânii şi persoanele cu imunitate compromisă.
4. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1.DIAGNOSTIC CLINIC
Incubaţia nu poate fi precizată,
fiind vorba de reactivarea unei infecţii latente.
Perioada prodromală durează câteva zile şi asociază simptome
moderate ca intensitate (cefalee, febră, mialgii difuze), apoi durere prevestitoare
în dermatoamele afectate, resimţită ca senzaţie de arsură sau înţepături şi
hiperestezie cutanată pe traiectul nervului senzitiv afectat. Se poate
evidenţia şi o adenopatie regională.
La 2 - 3 zile de la instalarea
durerii nevralgice şi a hiperesteziei cutanate, apare erupţia caracteristică.
Perioada de stare (eruptivă):
erupţia apare pe o arie cutanată delimitată, funcţie de numărul de metamere
afectate, fiind unilaterală, pe traiectul unui nerv senzitiv şi nedepăşind
linia mediană a corpului. Iniţial, apar macule congestive, uşor îndurate, care
devin papule şi apoi vezicule. Prin desicare, în 4 - 5 zile se formează
cruste care se desprind în ziua 14 - 15
lăsând cicatrici uşor deprimate, depigmentate central şi înconjurate de un
halou brun care poate persista mai mult timp. Caracteristică este dispoziţia
topografică a erupţiei în bandă sau centură (zona în limba greacă însemnând
centura feminină, iar zoster - centura de luptător).
Constant, erupţia se însoţeşte de
sindrom neurologic: nevralgie intensă, hiperestezie cutanată, simptome ce
domină tabloul clinic şi pot persista săptămâni sau luni după remisiunea
erupţiei. Mai pot să apară şi tulburări vegetative (vasomotorii, de temperatura
locală sau de sudoraţie). Dacă sunt afectate şi coarnele anterioare ale măduvei
apar şi semne motorii (pareze sau paralizii). Uneori se constată şi o
participare meningeală (meningita seroasă, meningo-encefalita, cerebelita).
Evoluţie si prognostic
Evoluţia se face spre vindecarea
leziunilor cutanate în 2 - 4 săptămâni, dar cu persistenţa nevralgiei mai ales
la bolnavii vârstnici. Prognosticul, în general bun, este mai rezervat la
persoanele imunodeprimate la care zona se poate generaliza şi se poate complica
cu afectări neurologice.
4.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR (vezi varicela)
4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE
Factorii epidemiologici principali
1. Izvorul de infecţie
bolnavul cu herpes zoster poate fi sursă de
infecţie pentru cazurile de varicelă;
afecţiunea este dată de o reactivare a unei
infecţii latente cu virusul varicelei, localizată în ganglionii spinali.
2. Transmiterea
aeriană,
prin picături;
prin obiecte recent contaminate cu secreţii.
Transmiterea se realizează de
la un caz de herpes zoster la un receptiv care va face deobicei varicelă.
3. Receptivitate
fiind o reactivare a unei infecţii latente,
apare deobicei la adult şi mai ales la bătrâni cu imunitate compromisă din
diferite cauze.
4. Imunitate
boala poate recidiva la cei cu deficite
imune, fiind un indicator de evoluţie nefavorabilă şi în cazurile de infecţie
cu HIV.
Profilaxie şi combatere
1. Măsuri faţă de izvorul de
infecţie
izolarea cazurilor, mai ales faţă de cei
receptivi la varicelă (în spital sau la domiciliu);
declarare numerică, lunară;
contacţii copii vor fi supravegheaţi pe
perioada de incubaţie maximă pentru varicelă (21 de zile).
2. Măsuri faţă de căile de
transmitere
se iau aceleaşi măsuri ca şi în cazul
varicelei.
3. Măsuri faţă de receptivi
cei cu imunodepresie vor fi protejaţi pasiv
prin administrare de imunoglobuline specifice antivaricelă, în primele 3-4 zile
de la contactul infectant.
Tratament
Terapia se adresează în general
calmării durerii nevralgice, utilizându-se în acest sens analgezice,
antiinflamatorii, sedative şi prevenirii şi combaterii suprainfecţiei
bacteriene.
Antiviralul de elecţie este
Acyclovirul care accelerează vindecarea leziunilor cutanate şi reducerea
durerilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul Dvs. va fi trimis spre aprobare