Ulcerul gastric

Ulcerul gastric reprezintă o pierdere de substanţă la nivelul mucoasei gastrointestinale localizată pe stomac, ce penetrează prin muscularis mucosae.

Ulcerul gastric a fost iniţial alăturat celui duodenal într-un termen comun de „ulcer gastro-duodenal". Mai mult, deoarece apariţia ulceraţiei a fost considerată consecinţa aceleiaşi cauze – agresiunea clorhidropeptică asupra mucoasei digestive - la care diferă numai localizarea, s-a considerat „boala ulceroasă" ca fiind o entitate comună. 

Pe măsură însă ce au evoluat cunoştinţele privind etiologia şi patogenia ulceraţiei, precum şi în urma observaţiilor asupra particularităţilor evolutive, anatomopatologice, terapeutice şi clinice s-a conturat ideea că există două boli distincte, la care asemănările sunt mai puţine decât deosebirile, chiar dacă uneori pot coexista . Ulcerul gastric apare rar înaintea vârstei de 40 ani, incidenţa maximă situându-se în deceniul al şaselea de viaţă, cu aproximativ 10 ani mai târziu decât ulcerul duodenal. Repartiţia bolii pe sexe consemnează o incidenţă aproape egală, cu o uşoară predominanţă la bărbaţi.

Ulcerul gastric este o boală cronică, a cărei evoluţie este caracterizată de alternanţa puseurilor acute cu perioade de remisiune. Recidiva leziunii se produce aproximativ în aceeaşi zonă ca cea iniţială şi apare la aproximativ 40% din cazuri.

Simptomul principal al bolii îl reprezintă durerea, ale cărei caracteristici nu sunt atât de tipice ca în ulcerul duodenal.

În evoluţia ulcerului gastric pot surveni complicaţii acute - hemoragia şi perforaţia - şi cronice - penetraţia, stenoza şi malignizarea . Hemoragia este o complicaţie acută şi majoră a ulcerului gastric. Ulcerul gastric se complică prin apariţia unei sângerări în 35%-40% din cazuri.

Tratament 

Ulcerul gastric necesită timp mai îndelungat pentru vindecare faţă de ulcerul duodenal, timp care este direct proporţional cu dimensiunile leziunii. Supravegherea vindecării ulcerului se face prin evaluare radiologică şi endoscopică după 6 săptămâni de tratament. 

Antisecretorii:  de tip anticolinergic tip Butilscopolamina (Buscopan, Scobutil,Gastrozepin)M; de tip anti H2 receptori: (Cimetidina, Ranitidina, Famotidina, Nizatidina.

Omeprazolul (Losec) are efecte superioare faţă de antagoniştii de receptori H2 în vindecarea ulcerului gastric, inclusiv când leziunea are drept cauză administrarea cronică de AINS. Unii autori îl recomandă ca opţiune iniţială în terapia ulcerului gastric. Pantoprazolul (Controloc) se administrează de asemenea în ulcerul gastric, timp de 4-8 săptămâni. Sucralfatul şi compuşii coloidali de bismut sunt foarte utili pentru vindecarea ulcerului gastric deoarece îmbunătăţesc apărarea mucoasei gastrice.