SEMIOLOGIA ABDOMENULUI

EXAMENUL OBIECTIV AL ABDOMENULUI

CONDITII DE EXAMINARE:
            Medicul examinează plasat în partea dreaptă a bolnavului.
            Bolnavul : în decubit dorsal, cu trunchiul puţin ridicat pe pernă si genunchii flectaţi, pentru a relaxa musculatura abdominală. Membrele superioare pe lângă trunchi.

TOPOGRAFIA ABDOMINALĂ:
Abdomenul poate fi împărţit în 4 cadrane (superior drept si stâng, inferior drept si stâng) trasând două linii imaginare , una orizontală si una verticală, prin ombilic.
O altă împărţire topografică se obţine trasând 4  linii imaginare
            - o linie orizontală ce uneşte marginile inferioare ale rebordurilor costale
            - o linie orizontală ce uneşte spinele iliace antero-superioare
            - două linii verticale la nivelul marginilor externe ale muşchilor drepţi abdominali.
Astfel se obţin 9 regiuni topografice: epigastrul, mezogastrul, hipogastrul, hipocondrul drept si stâng, flancul drept si stâng, fosa iliacă dreaptă si stângă.

METODELE EXAMENULUI OBIECTIV ABDOMINAL:

1.INSPECTIA:
Se urmăresc:
            - modificările cutanate
            - implantarea părului
            - modificările de contur ale abdomenului
            - participarea abdomenului la mişcările respiratorii
            - mişcări anormale: peristaltica intensă, pulsaţii

MODIFICĂRILE CUTANATE
            - erupţii peteşiale, echimoze (peri-ombilicală=semnul Cullen: pancreatita acută,
pe flancuri = semnul Turner :infarct mezenteric sau pancreatită acută hemoragică)
            - vergeturi albe-sidefii (după sarcină , în obezitate ) sau violacee (sd.Cushing)
            - circulatie venoasă superficială: sindrom de hipertensiune portală:
                        circulatie colaterală de tip porto-cav :peri-ombilicală, în "cap de meduză"
                        circulatie colaterală de tip cavo-cav : la nivelul flancurilor
            - cicatricea ombilicală: :înfundată sau proeminentă
            - cicatrici post-operatorii

IMPLANTAREA PĂRULUI
- la bărbaţi: absenţa părului abdominal sau implantarea de tip feminin: în ciroza hepatică
            - la femei: implantarea părului de tip masculin: în sindrom adreno-genital

MODIFICĂRI DE CONTUR ALE ABDOMENULUI:
            1.Abdomenul plat: normal
            2.Abdomen escavat (scafoid): cu concavitatea în sus- stări de denutriţie, caşexie
            3.Abdomen bombat: bombare globală sau localizată
Bombare globală a abdomenului:
            - predominent anterioară ("în desagă"):
                        - obezitate (panicul adipos abundent, ombilic înfundat)
                        - distensie gazoasă : timpanism exagerat
- cronică =meteorism:(aerofagie sau după alimente ce induc fermentatie), tranzit intestinal prezent;
                                    - acută: ocluzia intestinală mecanică sau paralitică (tranzit intestinal oprit)
                        - ascita abundentă: ombilic proeminent, matitate la percuţie
            - predominent laterală (abdomen de "batracian") bolnav cu ascită, în decubit dorsal

Bombare localizată:
            - a abdomenului inferior:
                        - relaxarea musculaturii abdominale la vârstnici
                        - glob vezical
                        - tumori ovariene sau uterine
                        - sarcina
            - a abdomenului superior:
                        - hepatomegalie
                        - splenomegalie
                        - stomac cu stenoză pilorică
                        - tumori pancreatice
            - la nivelul orificiilor inghinale sau cicatricilor post-operatorii
                        - hernia ombilicală
                        - hernia liniei albe abdominale
- diastaza muşchilor drepţi abdominali ( se evidenţiază pe linia mediană, la ridicarea din decubit dorsal  în poziţia şezând)
                        - eventraţii: la nivelul cicatricilor post-operatorii

MIŞCĂRILE ABDOMINALE:
Normal: musculatura abdominală participă la mişcările respiratorii. Absenţa acestei participări (abdomen "de lemn") este semn de iritaţie peritoneală.
Mişcări abdominale anormale:
            - mişcări peristaltice exagerate: - stenoza pilorică (în epigastru)
                                                               - subocluzia intestinală (deasupra obstacolului)
            - pulsaţii ale aortei abdominale ( în epigastru): se văd la persoanele slabe.
- pulsaţii ale ventriculului drept în epigastru (semnul Harzer): la bolnavii cu insuficientă cardiacă dreaptă

2.PALPAREA
Palparea se efectuează cu mâinile calde (pentru a nu provoca o reacţie de apărare fată de mâinile reci), cu toată palma aplicată, urmărind mimica bolnavului (durere). Regiunea relatată de bolnav a fi dureroasă se examinează ultima.
Palparea poate fi :superficială sau profundă, bimanuală sau mono-manuală.

PALPAREA SUPERFICIALĂ: deprimă cu cca 1 cm peretele abdominal .
Urmăreşte:
1.Sensibilitatea superficială: hiperestezia cutanată = semn de iritaţie peritoneală (abdomen acut)
            - provoacă durere si contractura involuntară a muşchilor peretelui abdominal ="apărare       musculară", ce poate fi localizată (ex.:apendicita acută) sau generalizată (ex: ulcer   perforat cu peritonită)
            - uneori durerea se exacerbează la decomprimarea bruscă a abdomenului = semnul  Blumberg  (iritaţie peritoneală)
2.Mase tumorale superficiale: în peretele abdominal, fixate de el. Rămân palpabile când bolnavul îşi contractă musculatura abdominală (ex: ridică capul de pe pernă): lipoame, hematoame în teaca dreptului abdominal.
3.Examinarea orificiilor herniare (linia albă, ombilicul, regiunile inghinale): palpăm si invităm bolnavul să tuşească.
Herniile sunt mase tumorale cu impuls de tuse, reductibile spontan sau prin palpare .
Herniile nereductibile: sunt incarcerate în orificiul herniar.
Herniile strangulate (incarcerate si cu necroză ischemică): formaţiuni tumorale dureroase, cu oprirea  tranzitului gazos si pentru materiile fecale (abdomen acut chirurgical). Bolnavul acuză dureri abdominale, vărsături.

PALPAREA PROFUNDĂ: se efectuează palparea simetrică a tuturor zonelor topografice ale abdomenului, pentru decelarea de zone dureroase sau de formaţiuni viscerale palpabile.
            - viscerele intraperitoneale (cu mezou): mobile fată de peretele abdominal posterior
            - viscerele retroperitoneale: imobile
Tehnici de palpare profundă:
            1.monomanuală
2.bimanuală: cu mâinile alăturate sau, dacă peretele abdominal este gros, aplicate una peste cealaltă                      
            3.prin acroşaj ("agăţare”): cu degetele flectate, încercând să pătrundă sub rebordul costal
4.prin balotaj (pentru organele retroperitoneale): o mână apasă viscerul prin intermediul peretelui abdominal anterior, iar cealată mână, plasată în regiunea lombară, percepe apăsarea transmisă  de viscerul respectiv .
Date oferite de palparea profundă:
            1.mărimea  viscerului
            2.consistenta (elastică, fermă, dură)
            3.sensibilitatea (dureros sau nu la palpare)
            4.suprafata (regulată sau neregulată)
            5.mobilitatea (la palpare sau cu mişcările respiratorii)
            6.pulsatii transmise.
Topografia durerii la palparea profundă:

Fosa iliacă stângă:       Flancul stâng       Hipocondrul stâng      Epigastru        Hipocondrul drept
-colonul sigmoid       -colonul descendent  -polul inf. splenic           -stomacul                  -ficatul
-diverticul Meckel     -ureterul stâng          -rinichiul stg.                  -lobul hepatic stg.    -colecistul
- ovarul stg.                                              -unghi splenic colon       -pancreas                  -unghi dr.colon
                                                               -coada pancreasului                                         -rinichiul drept

Flancul drept                Fosa iliacă dreaptă            Hipogastru                        Mezogastru
-colonul ascendent            -cec                             -vezica urinară plină                  -enterite
-ureterul drept                   -apendice                     -uterul gravid sau tumoral         -pancreatite
                                          -ovarul drept                                                                   


PALPAREA FICATULUI:
- în decubit dorsal
- se delimitează marginea inferioară prin palpare profundă si se apreciază la câţi cm sub rebordul costal se află (normal: palpabilă la nivelul rebordului costal, pe linia medio-claviculară dreaptă)
- se apreciază marginea superioară prin percuţie pe linia  medio-claviculară (LMC) dreaptă si se măsoară diametrul hepatic pe această linie (normal=9-11 cm)
- se apreciază caracterele descrise la “informatii oferite de palparea profundă “.

PALPAREA COLECISTULUI:
- punctul cistic: la intersecţia dintre rebordul costal sau marginea inferioară hepatică si marginea externă a dreptului abdominal. Este dureros în caz de: litiază biliară, colecistită.
- manevra Murphy: se palpează colecistul prin acrosare sub rebordul costal, în inspir. Dacă este sensibil: provocăm durere, cu inhibiţie antalgică a respiratiei.

PALPAREA SPLINEI:
- cu bolnavul în decubit dorsal: se delimitează polul inferior al splinei prin palpare profundă bimanuală, prin balotare sau prin acroşaj sub rebordul costal, invitând bolnavul să inspire adânc.
- cu bolnavul în decubit lateral drept-manevra Chiray si Pavel :bolnav în decubit lateral drept, cu  genunchii flectaţi si braţul stâng deasupra capului
Normal: splina nu se palpează.
Dacă splina este palpabilă: se descriu caracterele ei.

PALPAREA APENDICELUI CECAL: dureros în apendicita acută
- punctul Mc.Burney: la unirea 1/3 externe cu 2/3 interne ale liniei ce uneste spina iliacă antero-superioară cu ombilicul .
- punctul Lanz: la intersecţia marginii externe a dreptului abdominal cu orizontala ce uneşte spinele iliace antero-superioare .
- Manevra Jaworski (apendice retrocecal): apare durere la palpare profundă în fosa iliacă dreaptă, în timp ce este ridicat membrul inferior întins (contractia m. psoas).
- semnul Blumberg: durere în fosa iliacă dreaptă la decomprimare bruscă (semn de iritatie peritoneală)

TUSEUL RECTAL:
- în poziţie de decubit lateral cu genunchii flectati sau în poziţie genu-pectorală
- se inspectează orificiul anal (fisuri, inflamaţii, hemoroizi)
- cu indexul mâinii drepte, înmănusat si lubrefiat cu vaselină, se pătrunde printr-o miscare de însurubare prin orificiul anal în rect.
- se palpează: pereţii rectului, fundul de sac peritoneal Douglas, prostata, respectiv uterul si anexele
- se verifică materialul extras din rect: materii fecale, sânge, mucus sau puroi

3.PERCUŢIA
Normal: percuţia abdomenului relevă timpanism (conţinut gazos intestinal) si zone de matitate fiziologică (matitate hepatică, uter gravid, vezică urinară plină)

Percuţia ficatului: se percută toracele anterior pe linia medio-claviculară dreaptă. Normal, matitatea hepatică începe din  spaţiul al V-lea intercostal drept si se întinde până la rebordul costal .
            Disparitia matităţii hepatice:
1. pneumoperitoneu (ulcer perforat)
2.   interpoziţie de colon (sd. Chilaiditi)
3.   situs inversus (matitate hepatică în stânga)
Percuţia stomacului: zonă de timpanism în spatiul Traube (bula cu aer gastrică): delimitat de: rebordul costal stg, matitatea cardiacă , matitatea hepatică si matitatea splenică .

Percuţia splinei :în decubit lateral drept, pe linia axilară medie a hemitoracelui stâng. Se percută între coastele 9 si 11, până la rebordul costal .

Percuţia globului vezical sau uterului gravid :zonă de matitate în hipogastru, cu convexitatea în sus

Percuţia ascitei:
- bolnavul în decubit dorsal: se percută radiar, în "evantai", pornind de la apendicele xifoid . Se constată o zonă de matitate declivă, cu concavitatea în sus.
- bolnavul în decubit lateral: se constată că  matitatea declivă este deplasabilă  pe flancuri
- semnul "valului" : bolnavul în decubit dorsal, apasă cu marginea cubitală a unei mâini pe linia albă abdominală. Medicul percută cu vârful degetelor  mâinii drepte în flancul drept si percepe undele de percuţie, transmise prin lichidul de ascită, cu palma mâinii stângi, plasată în flancul stâng.


4.AUSCULTAŢIA
Normal: se aud zgomote hidroaerice (borborigme, garguimente), cu o frecventa de 5-30/minut, datorate peristalticii intestinale.
Anomalii la auscultatie:
            1.absenta zgomotelor intestinale: ileus paralitic
2.garguimente lungi, asociate cu colici si oprirea tranzitului gazos si de materii fecale: ileus mecanic
            3.Frecături peritoneale:
                        - în hipocondrul drept: perihepatită
                        - în hipocondrul stâng: perisplenită
            4.Sufluri abdominale :
                        - în epigastru: aorta abdominală
                        - paraombilical: artere renale
                        - deasupra arcadei inghinale: arterele iliace
                        - murmur venos peri-ombilical :în ciroza hepatică


EXPLORAREA PARACLINICĂ A ABDOMENULUI

1.RADIOGRAFIA ABDOMINALĂ SIMPLĂ:
            -continut gazos intestinal crescut: aerocolie
-pneumoperitoneu: prezenta de aer sub cupola diafragmatică (în ortostatism) sau subombilical (în decubit dorsal)
            -imagini hidro-aerice multiple, în "cuiburi de rândunică": în ocluzia intestinală
2.EXAMINĂRI  RADIOLOGICE CU SUBSTANTĂ BARITATĂ:
            -examen baritat  esofago-gastro-duodenal: evidentiază anomalii morfologice si/sau
            functionale ale tubului digestiv (pliuri îngrosate, nise ulceroase, stenoze,dilatări, anomalii               de peristaltism)
            -examen baritat intestinal: după înghitirea pastei baritate se urmăreste pasajul acesteia din                       stomac în jejun si apoi în ileon
-irigografia intestinală: pasta baritată este introdusă sub formă de clismă în rect;se vizua-lizează colonul si ileonul terminal.
3.ECOGRAFIA  SI TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ ABDOMINALĂ:
            -măsurarea diametrelor ficatului, splinei, pancreasului, rinichilor
            -aprecierea structurii organelor parenchimatoase (omogenă sau nu)
            -evidentierea colecistului ,coledocului, calculilor biliari (imagini hiperecogene cu con de umbră                              posterioară)
            -evidentierea formatiunilor tumorale
            -evidentierea lichidului de ascită
            -evidentierea structurilor retroperitoneale (vase, ganglioni, tumori, abcese, hematoame)
4.ENDOSCOPIA: cu fibroscopul, permite vizualizarea mucoasei tractului gastro-intestinal si biopsia       tintită
            -cu fibroscopul introdus prin cavitatea bucală: esofagoscopie, gastroscopie,duodenoscopie
            -cu fibroscopul introdus prin rect: rectoscopie, recto-sigmoidoscopie, colonoscopie

5.PARACENTEZA :  puncţionarea cavităţii peritoneale.

4.LAPAROSCOPIA: vizualizarea si eventual biopsia organelor intraperitoneale,după  introducerea
            laparoscopului printr-o “butonieră” în peretele abdominal.

6.LAPARATOMIA EXPLORATORIE : interventie chirurgicală în scop diagnostic


PARACENTEZA:
            INDICATII: diagnostice (evidentierea si analiza lichidului de ascită)
                                terapeutice (evacuarea lichidului, introducerea unor medicamente în peritoneu)
            TEHNICA:
-se efectuează în flancul stg, pe linia ce uneste spina iliacă antero-superioară cu ombilicul, la unirea 1/3 externe cu cele 2/3 interne (la acest nivel intestinul este mobil, iar riscul de perforare a lui cu acul este minim)
-se evită vasele dilatate (colaterale venoase)
-se dezinfectează tegumentul cu alcool iodat
-se anesteziază peretele abdominal, strat cu strat, cu Xilină 1%
-se pătrunde cu acul pe traiectul anesteziat până străpungem peritoneul
-aspirăm în seringă o cantitate de lichid de ascită pentru examen:macroscopic, biochimic, citologic si             bacteriologic
-detasăm seringa lăsând acul pe loc si atasăm la ac un tub de perfuzie, lăsând lichidul de ascită să se         acumuleze într-un recipient
-se evacuează maximum 5 litri de lichid, după care se aplică un bandaj compresiv pe abdomen (pentru a evita scăderea bruscă a presiunii intra-abdominale, cu redistribuirea volumului plasmatic si hipotensiunea arterială)

TIPURI SI CAUZE  ALE LICHIDULUI DE ASCITA:

EXAMEN MACROSCOPIC:

SERO-CITRIN
            TRANSUDAT( <3 font="font" g="g" proteine="proteine">                                     EXUDAT (>3g% proteine)
                           Reactia Rivalta negativă)                                 ( Reactia Rivalta pozitivă)                                    
            1.ciroza hepatică                                 1.carcinomatoza peritoneală (primitivă sau secundară)
            2.pericardita cronică constrictivă        2.TBC peritoneal
            3.insuficienta cardiacă congestivă      3.sd. Budd-Chiari (tromboza venelor suprahepatice)
            4.insuficienta renală                            4.ascita infectată prin “efractia “ florei intestinale
            5.sd. nefrotic cu hipoproteinemie
            6.sd.Demons-Meigs (tumoră ovariană)

HEMORAGIC
                                                            1.neoplasme (neoplasm hepatic, adenociroza)
                                                            2.pileflebita, tromboza venei splenice
                                                            3.pancreatita acută

                                                                    CHILOS (bogat în grăsimi)
-obstructii limfatice traumatice sau tumorale ale cisternei,                                                     ductului limfatic principal sau ganglionilor mezenterici

EXAMENUL MICROSCOPIC:
            -transudat: rare hematii , leucocite (<250 celule="celule" font="font" mezoteliale="mezoteliale" mm3="mm3">
            -exudat:
                        -leucocite frecvente (>250/mm3): în ascitele inflamatorii
                                              -în peritonitele bacteriene netuberculoase predomină neutrofilele
                                              -în peritonitele bacteriene tuberculoase: frecvente limfocite, hematii
                          - frecvente hematii :-intacte dacă s-a produs sângerare la punctie
                                                        -ratatinate dacă lichidul este hemoragic
                        -celule atipice: neoplazii
                        -bacterii evidentiate pe frotiuri colorate Gram sau Ziehl-Neelson (b.Koch)

EXAMENUL BIOCHIMIC:
            -amilaze crescute: pancreatita acută
            -concentratie de grăsimi la valori de două ori mai mari decât în plasmă: lichid de ascită chilos
            -concentratie de grăsimi crescută, dar sub dublul valorii plasmatice: lichid de ascită pseudo-                      chilos (în unele ciroze hepatice).

EXAMENUL BACTERIOLOGIC:
            -însământări  din lichidul de ascită pe medii conventionale sau pe medii selective

COMPLICATII ALE PARACENTEZEI:
            1.fistule persistente ale peretelui abdominal (dacă este infiltrat edematos)
            2.sângerare (sd.hemoragipar, punctionarea unui vas)
            3.infectarea ascitei
            4.peritonita prin înteparea unei anse intestinale
            5.tulburări hidro-electrolitice care pot precipita encefalopatia porto-cavă sau sd. hepato-renal


SIMPTOME FUNCTIONALE DIGESTIVE


1.DUREREA ABDOMINALA
Este cel mai frecvent simptom al patologiei digestive.
Poate fi provocată de suferinte ale organelor abdominale, peretelui abdominal sau poate fi proiectată de la organe extra-abdominale.

Caracterele durerii abdominale:
            1.debutul
2. intensitatea
3.   evolutia în timp
4.   localizarea
5.   iradierea
6.   circumstanţe de apariţie a durerii
7.   circumstanţe de ameliorare sau dispariţie a durerii
            8. simptome asociate:
                         
Debutul durerii:
- brusc: sugerează perforarea unui organ, infarctul de organ, torsiunea de organ , disecţia Ao abd.
- rapid (în câteva ore):  colica biliară, colica renală, apendicită, ulcerul peptic, pancreatită., colecistită, peritonită.
- insidios (treptat): hepatita, gastrita, ulcerul peptic , ocluzia intestinală, tumorile  etc.

Intensitatea durerii:
- atroce: ”ca o lovitură de cuţit” - în perforările şi în torsiunile de organ;
- foarte puternică.: durerea colicativă, durerea din pancreatită,  colecistită, apendicită;
- crampă dureroasă: ulcer peptic, colon iritabil, colită uceroasă;
- jenă : gastrită, hepatită, hepatomegalie de stază.

Evoluţia în timp:
- continuă: 
- inflamaţii ale peritoneului (peritonite),
- supuraţii: abcese, colecistita, apendicita
- distensii de organe parenchimatoase :pancreatită, hepatită, hepatomegalie de stază,
- de cauză vasculară: infarct splenic, infarct mezenteric, disecţie de aortă;
- colicativă (cu accentuări şi ameliorări succesive): obstrucţii de organ cavitar:
-colica biliară,
- colica renală,
- colica intestinală
- recurentă:
-ischemie mezenterică recurentă (angina abdominală),
- porfiria acută intermitentă,
- febra mediteraneană (peritonita periodică familială),
- criza de siclemie (anemie hemolitică),
- colica saturnină (intoxicaţie cu Pb).

Localizarea durerii abdominale:

Durerea abdominală difuză:
- peritonite generalizate,
- cauze intestinale: gastro-enterite, ocluzie intestinală, infarct intestinal
- cauze metabolice: cetoacidoza diabetică, porfiria acută intermitentă, colica saturnină, siclemia.

Durerea abdominală localizată:
                                               


A. EPIGASTRU

Boli ale organelor abdominale                               Boli ale unor organe extra-abdominale
            -ulcer duodenal,gastrita                                           -angina pectorală,infarct miocardic acut
            -litiaza biliară,colecistita                                           -pneumonie bazală,pleurită,pleurezie
            -pancreatită,carcinom pancreatic                              -embolie pulmonară
                                                  
                                                B.HIPOCONDRUL DREPT
Boli ale organelor abdominale                                Boli ale unor organe extra-abdominale
            -colica biliară,colecistita                                            -pneumonie dreaptă
            -hepatită,congestie hepatică                                        -pleurită,pleurezie dreaptă
            -abces subfrenic                                                          -embolie pulmonară
            -litiază renală dreaptă
            -tumori de unghi hepatic al colonului

                                                   C.HIPOCONDRUL STANG
Boli ale organelor abdominale                                Boli ale unor organe extra-abdominale
            -infarct splenic,splenomegalie                                    -pneumonie stângă
            -abces subfrenic                                                         -pleurită,pleurezie stângă
            -ulcer gastric                                                               -embolie pulmonară
            -pancreatită,carcinom pancreatic
            -litiază renală stângă
            -tumori de unghi splenic al colonului

            D. MEZOGASTRU                                                  E.FLANCUL DREPT SAU STANG
            -boli ale intestinului                                       -litiaza renală    
            -suferinte ale aortei abdominale                       -suferinte ale colonului ascendent sau descendent

            E.FOSA ILIACA DREAPTA                                             G. FOSA ILICA STANGA
            -apendicita acută                                             -diverticulită Meckel
            -afectiuni ale cecului (tiflită,neoplasm)                -afectiuni ale sigmoidului
            -afectiuni ale ileonului terminal                            -afectiuni ale anexelor
            -afectiuni ale anexelor (anexită,sarcină ectopică)

G.HIPOGASTRU
                                    -boli ale colonului
                                    -boli ale vezicii urinare (cistită,glob vezical,litiază,tumori)
                                    -boli ale uterului (endometrită,fibrom,carcinom)
                                    -boli ale prostatei (prostatită,adenom,carcinom)
                                    -boli ale coloanei vertebrale lombare


Iradierea durerii:  poate  fi specifică
-colica renală: durerea iradiază din regiunea lombară  de-a lungul ureterului, spre flanc şi hipogastru
- colica biliară: durerea iradiază din hipocondrul drept spre lomba dreapă şi umărul drept
- pancreatita acută: durerea din epigastru iradiază “ în centură” spre hipocodrul drept şi stâng , şi spre coloana vertebrală dorsală T11-T12.

Circumstanţe de apariţie:
- colica biliară: declanşată de obicei de grăsimi alimentare (ouă, maioneze, smântână etc)
- colica  renală: declanşată in condiţii de trepidaţii sau deshidratare;
- pancreatita acută: după abuz de alcool şi grăsimi alimentare;
- ulcerul peptic: crize cu caracter sezonier (primăvara şi toamna), exacerbate de unele alimente (acide, condimente) şi medicamente (aspirina)

Circumstanţe de ameliorare sau dispariţie a durerii:
- antispastice: colica biliară, colica renală;
- medicamente antiacide, alimente alcaline: ulcerul duodenal;
- presiune pe abdomen: colica saturnină;
- Nitroglicerină sublingual: angina abdominală.

Simptome asociate:
- colica biliară: greţuri, vărsături alimentare şi bilioase, gust amar;
- colica renală: polakiurie, disurie, hematurie;
-  pancreatita acutã: stare de şoc;
- enterocolite: diaree.

TIPURI DE DURERE ABDOMINALA:

DUREREA ABDOMINALA PARIETALA
            Este bine localizată, superficială, provocată sau accentuată de palparea regiunii.
            Se însoteste de modificări care sugerează diagnosticul :
                        -zona zoster abdominal: eruptie eritematoasă veziculoasă pe traiect nervos senzitiv
                        -abces, flegmon: Inflamatie acută locală (eritem,edem,căldură,durere)
                        -hematom în teaca dreptului abdominal: echimoză post-traumatică
                        -hernie strangulată: formatiune tumorală,dureroasă, într-un orificiu herniar, nereductibilă .

DUREREA ABDOMINALA PERITONEALA
            Este mai difuză,mai greu de localizat.
A) Durerea din inflamatia peritoneului (apendicita acută, colecistita acută, pelviperitonite)
            -debut rapid
            -este intensă, continuă, cu  agravare progresivă
            -localizată initial în regiunea organului afectat, apoi se generalizează în întreg abdomenul
            -se însoteste de tuse dureroasă, adesea imposibilă si de inhibitie voluntară a  miscărilor                               respiratorii (contractura diafragmului, durere accentuată de respiratie)

B) Durerea din iritatia chimică a peritoneului  (ulcer perforat,pancreatita acută)
            -debut bruscl
            -foarte intensă de la început si continuă
            -localizată initial în epigastru (ulcer perforat) sau în etajul abdominal superior în “centură”                          (pancreatită), apoi cuprinde întreg abdomenul.
            -se însoteste de vărsături,stare de soc


DUREREA DIN OBSTRUCTIA DE ORGAN CAVITAR
            Este provocată de contractia spastică a musculaturii netede parietale.
            Sediul si iradierea sunt caracteristice.
Colica gastrică:  crampă dureroasă epigastrică, însotită de greturi, vărsături alimentare sau acide
            -indigestii prin abuzuri alimentare, gastrita iritativă etanolică sau medicamentoasă
            -ulcer peptic:durerea survine post-prandial,la 2-3 ore sau în timpul noptii, trezind bolnavul din                   somn. Este exacerbată de alimente excitante ale secretiei gastrice, calmată de alimente alcaline.
Colica biliară:durere violentă în hipocondrul drept,cu iradiere spre lomba si umărul drept,însotită de                    greturi si vărsături bilioase.
            -apare în mod caracteristic după ingestie de alimente colecistokinetice (ouă, grăsimi).
            -se întâlneste în litiaza biliară
Colica intestinală se datorează cresterii peristalticii intestinale.
            -localizată peri-ombilical (intestin subtire) sau în flancuri (colon).
            -poate fi mobilă, migrând dintr-un loc în altul, în functie de unda  peristaltică, sau fixă (subocluzia                        intestinală, enterita regională)
            -se însoteste de borborigme (zgomote hidro-aerice), flatulentă, scaun imperios, diaree sau                          constipatie.
            -colica intestinală foarte violentă, cu tablou de abdomen acut, se întâlneste în : ocluzia intes-                                 tinală, infarctul mezenteric, colica saturnină (intoxicatia cu plumb), tabes.

DUREREA PRIN  DISTENSIA  RAPIDA  A  UNUI  ORGAN  PARENCHIMATOS:
-hepatomegalia rapid instalată (hepatite acute, hepatomegalia de stază): jenă în hipocondrul drept si epigastru, însotită de greturi, vărsături, meteorism
            -splenomegalia  rapid instalată (infarcte splenice):durere în hipocondrul stâng, cu iradiere spre                   umărul stâng, accentuată de miscările respiratorii, uneori sughit (prin iritarea nervului frenic)

DUREREA ABDOMINALA DE CAUZA VASCULARA:
            -”angina abdominală”: prin ischemie cronică mezenterică :peri-ombilicală; se accentuază post-                    prandial si cedează la nitroglicerină sublingual
-infarctul mezenteric: ischemie acută (embolie sau tromboză) cu necroză intestinală; se manifestă prin durere violentă, continuă, în punct fix; se însoteste de diaree cu sânge, stare de  soc, semne de iritatie peritoneală.
            -anevrismul de aortă abdominală: durere intensă, continuă; se palpează o formatiune tumorală cu caracter pulsatil, expansiv. Tensiunea arterială la membrele inferioare este scăzută comparativ cu cea măsurată la membrele superioare.                                          

DUREREA ABDOMINALA DE CAUZA NEUROGENA:
            -are caracter radicular
            -se întâlneste în           discopatii vetebrale, tabes, nevralgii, nevite.

DUREREA ABDOMINALA DE CAUZA METABOLICA (TOXICA)
            -toxice exogene: colica saturnină (intoxic. Cu Pb);
            -toxice endogene: cetoacidoza diabetică, uremia, porfiria acută intermitentă.
            Este o durere violentă, difuză, cu caracter recurent, neinfluenţată de tratament antispastic.

DUREREA ABDOMINALA PROIECTATA : cu originea la nivelul unor organe intratoracice sau la nivelul coloanei vertebrale si iradiată la nivelul abdomenului. (vezi durerea localizată în cadranele topografice abdominale)

DUREREA PSIHOGENA: la bolnavi cu tulburări psihice, fără o suferintă organică  decelabilă                          




2.DISPEPSIA (INDIGESTIA)
Senzatie de disconfort asociat cu alimentatia.
Constituie un simptom foarte frecvent, de obicei autolimitat, spontan reversibil.
Cauzele indigestiei:
            -acută: abuzuri alimentare, boli cu tablou de abdomen acut medical sau chirurgical
            -cronică:-boli cronice ale ap. digestiv
                          -boli extra-digestive :-insuficienta cardiacă congestivă (stază viscerală)
                                                          -boli infectioase cronice
                                                          -boli neoplazice

Cuprinde:
            1.Durerea:-retrosternală (esofag, hernie hiatală)
                               -epigastrică (stomac, pancreas, colecist)
                               -periombilicală (intestin subtire)
                               -flancuri (colon)

            2.Intolerantă la anumite alimente:
                                - solide,cu disfagie:sd.esofagian
                                - grăsimi:boli biliare si pancreatice
                                - acide: boala ulceroasă
                                - lapte: deficit de lactază
            3.Alergia la anumite alimente: urticarie, colici abdominale, vărsături., diaree.
            4.Dispepsia gazoasă: meteorism,eructatii,flatulenta (prin fermentaţie intestinală crescută).
             -Sd.Römheld:senzatie de plenitudine epigastrică datorită distensiei aerice gastrice            (aerogastrie), uneori asociată cu palpitatii. Cedează după eructatii (eliminarea aerului din tubul    digestiv pe gură).
-Balonările: distensie abdominală datorită continutului gazos intestinal crescut. Simptomele sunt ameliorate de flatulentă (eliminări de gaze din tubul digestiv pe cale anală).

            Cauze:
                        -aerofagia
                        -consum de alimente bogate în  celuloză
                        -intoleranta la lactoză
                        -sd. de malabsorbtie

3.MODIFICĂRILE FOAMEI SI APETITULUI
            Apetitul= dorinta de a mânca în general sau de a mânca anumite alimente
            Foamea=  necesitatea de a mânca, asociată uneori cu senzatia de arsură                                                      epigastrică,cefalee,ameteli.
            Apetit diminuat= hiporexie
Apetit absent= anorexie.Poate fi totală sau electivă pentru anumite alimente (ex. pentru carne în cancerul gastric) si se însoteste de scădere ponderală.

Cauzele anorexiei:
    Boli digestive                                                                Boli extradigestive

1.Boli ale stomacului:                                                  1.Boli acute febrile
            -gastrite acute,cronice                                     2.Boli infectioase cronice
            -cancer gastric                                                 3.Intoxicatii cronice:alcool,fumat

2.Boli ale ficatului:                                                      4.Boli metabolice:
            -hepatite acute,cronice                                           -diabet zaharat cu cetoză
            -ciroza hepatică                                                      -uremia
3.Boli biliare:                                                               5..Boli endocrine:
            -litiaza biliară                                                          -insuficienta hipofizară
            -colecistopatii                                                  6.Boli psihice: anorexia mentală
4.Boli pancreatice:pancreatita cronică,cancer pancreatic


            Sitofobia= evitarea constientă a anumitor alimente, de teama durerii

            Hiperorexia= apetit excesiv (ex. în ulcerul duodenal)

            Parorexia= apetit pentru alimente neobisnuite (de ex în sarcină)

            Pica= alterarea apetitului, cu tendinta ingerării unor  materii nealimentare (psihopati)
           
Polifagia= aport alimentar crescut, în conditiile unui consum metabolic crescut sau neutilizării principiilor alimentare (hipertiroidism, diabet zaharat decompensat, insulinom)
           
Bulimia= foame excesivă  , urmată de ingestia unor cantităţi excesive de alimente, care     depăşesc necesităţile organismului  (depresii,tulb. psihice).

              

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariul Dvs. va fi trimis spre aprobare

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *