PRUNCUCIDEREA

Pruncuciderea este definită ca: "Uciderea copilului nou-născut, săvarşită imediat după naştere, de către mama biologică, aflată într-o stare de tulburare cauzată de naştere".

Infracţiunea trebuie să cuprindă următoarele elemente juridice:

-uciderea trebuie să se execute asupra unui copil nou-născut;

-uciderea pruncului să se consume imediat după naştere şi nu mai tarziu;

-uciderea să fie săvarşită de mama nou-născutului;

-mama să prezinte o tulburare legată de actul naşterii;

Există pruncucidere numai atunci cand mama văzand copilul spontan foloseşte o metodă de a-l omorî. În cazul pruncuciderii se ridică mai multe aspecte medico-legale cum ar fi: examenul medico-legal al nou-născutului care trebuie să pună în evidenţă starea de nou născut prin:

-lungime;

-sex;

-greutate;

-cordon ombilical;

-starea placentei;

varsta intrauterină, dacă nu a fost născut la termen;

-viabilitatea nou născutului;

-dovezi a instalării vieţii extrauterine motivate prin respiraţii pulmonare şi modificări macroscopice şi microscopice.

Uciderea nou-născutului în alte condiţii decat cele amintite se poate încadra, în funcţie de circumstanţe, în omor calificat sau ucidere din culpă. Expertiza medico-legală în pruncucidere vizează;

-examenul cadavrului nou-născutului;

-examenul femeii  suspecte de pruncucidere;

-examenul locului unde s-a produs naşterea.

Expertiza medico-legală a cadavrului de nou-născut

Problemele ridicate de expertiza medico-legală a cadavrului de nou-născut, în vederea stabilirii sau excluderii existenţei unei pruncucideri, sunt următoarele;

1. Stabilirea stării de nou-născut;
2. Durata vieţii intrauterine;
3. Viabilitatea nou-născutului;
4. Proba instalării vieţii intrauterine;
5. Durata vieţii extrauterine;
6. Aprecierea îngrijirilor acordate după naştere;
7. Cauza şi felul morţii.

STABILIREA STĂRII DE NOU-NĂSCUT

Cadavrul păstrază pe el semnele naşterii recente:

-cordon ombilical rupt sau tăiat;

-urme de sange şi vernix caseosa în plicile axilare, inghinale, ale gatului, uneori în strat subţire pe torace,spate şi abdomen;

-corpul, în special umerii este acoperit cu lanugo;

-cordonul ombilical este lucios, turgescent,roz,

DURATA VIEŢII INTRAUTERINE

Durata vieţii intrauterine se poate calcula utilizand formula Baltazard-Dervieux pentru a calcula varsta în funcţie de talie:

VARSTA ÎN ZILE = TALIA(în cm) X 5,6

VIABILITATEA NOU-NĂSCUTULUI

Prin viabilitate se înţelege capacitatea fătului de a se adapta la condiţiile extrauterine şi posibilitatea de a trăi autonom în noile condiţii de viaţă.

Fătul este matur la termen -la 280 de zile(IX luni calendaristice), cand atinge 48-54 cm lungime şi  2800-3500 g.

Alături de gradul de dezvoltare al fătului, viabilitatea este condiţionată de malformaţii congenitale incompatibile cu viaţa, afecţiuni pulmonare acute contractate intrauterin sau prin aspirat amniotic masiv în timpul naşterii (la naşterile neasistate).

Deşi nu intră în definiţia pruncuciderii, un nou născut viu, dar neviabil poate fi luat în seamă în circumstanţiere.

PROBA INSTALĂRII VIEŢII EXTRAUTERINE

Criteriul instalării vieţii intrauterine, admis aproape unanim astăzi, constă în instalarea respiraţiei, cu toate că această dovadă nu este în sine mulţumitoare.

Instalarea respiraţiei extrauterine produce o modificare de aspect, culoare consistenţă a plămanului care se menţine şi se pune în evidenţă la autopsie. 

Dacă fătul a respirat plămanul este expansionat, umple cavităţile pleurale, pe suprafaţă are culoare roz, la palpare consistenţa ţesutului pulmonar este elastică şi prezintă crepitaţii.

Examinarea trebuie completată cu proba docimaziei  hidrostatice pulmonare- greutatea plămanului respirat este mai mica decat cea a plamanului nerespirat.

DURATA VIEŢII EXTRAUTERINE

Stabilirea duratei vieţii extrauterine se face după variaţiile fiziologice ale greutăţii după naştere, modificările pielii, ale cordonului şi plăgii ombilicale, închiderea orificiului Botall, progresiunea aerului în tubul digestiv şi eliminarea meconiului.

Imediat după naştere fătul preintă tegumente roşii, este pătat de sange.

Cordonul ombilical este gelatinos şi turgescent, după 24 de ore inelul de demarcaţie este roşu. Mumifierea este rezultatul deshidratării şi al lipsei de nutriţie, se observă bine la 3 zile după naştere şi duce la detaşarea bontului după 5-7 zile.

Pătrunderea aerului în stomac este la 10-15 min, în cel mult 6 ore umple complet intestinul subţire, la 12-20 ore de la naştere colonul poate fi umplut cu aer.

Prezenţa meconiului arată ca nou-născutul nu a trăit mai mult de 2-3 zile.

Orificiul interatrial Botall se închide în 2 săptămani.

APRECIEREA ÎNGRIJIRILOR ACORDATE DUPĂ NAŞTERE

Nou-născutul lipsit de îngrijirile necesare nu poate supravieţui.  Cadavrul poate fi murdar, cu cordonul ombilical nesecţionat, nealimentat.

La necropsie se examinează cadavrul pentru a constata dacă:

-fătul a fost spălat;

-orificiile respiratorii au fost dezobstruate;

-dacă stomacul prezintă conţinut alimentar.

CAUZA ŞI FELUL MORŢII

Moartea fătului poate fi violentă sau neviolentă- din cauze patologice. Moartea patologică ante partum se poate explica prin boli ale mamei.

Moarte neviolentă după naştere este determinată de malformaţiile cu risc vital.

   Felul morţii.

-naşterea precipitată, copilul poate muri sufocat de cuvertură, de sange şi lichid amniotic;

-prin cădere dacă femeia naşte în picioare;

-asfixia prin strangulare acvidentală cu circulară de cordon.

-plăgi incompatibile cu viaţa prin instrumente ascuţite(la nivelul gatului, capului).