EPIZIOTOMIA - VIDEO TEHNICA EPIZIORAFIE (sutura planurilor)


Epiziotomia este o manevră chirurgicală prin care se incizează perineul şi ţesuturile lui în timpul perioadei de expulzie a fătului.
Se execută în scop profilactic pentru a evita;
-ruperea perineului;
-ruperea sfincterului anal;
-ruperea rectului;
Această intervenţie se realizează în timpul unei contracţii, în momentul în care capul fetal se evidenţiază la nivelul vulvei. În mod concret epiziotomia protejează perineul anterior, dar afectează suplimentar perineul posterior. Astfel, centrul tendinos nu este protejat, iar riscul unor rupturi perineale de gradul III/IV este mai mare decât în cazul pacientelor la care această intervenţie nu s-a efectuat. Din acest motiv în prezent se recomandă epiziotomia doar în cazuri selectate: nulipare cu feţi mari, prezentaţii pelvine, prematuritate sau alte situaţii ce pot să fie factori de risc pentru rupturile perineale.
 În ceea ce priveşte tipul de epiziotomie, există două variante, ambele cu avantaje şi dezavantaje.
Epiziotomia mediană este preferată când nu se anticipează rupturi tisulare majore, deoarece are un risc mai mare de extindere; în schimb are avantajul de a fi uşor de suturat, cu sângerare redusă, un risc de dehiscenţă diminuat şi cu rezultate anatomice şi funcţionale superioare. 
Epiziotomia oblică medio-laterală are riscul extinderii mai redus decât tipul precedent dar are dezavantajul unei suturi mai dificile, cu un risc mai mare de incongruenţe tisulare, ce pot atrage dehiscenţa plăgii sau dispareunie.

Clasificare
-epiziotomie mediană: la 1,5-2 cm de orificiul anal.
-epiziotomie laterală: -propriu-zisă la 45° 
                                     -mediolaterală la 30°

Epiziotomia mediană este preferată când nu se anticipează rupturi tisulare majore, deoarece are un risc mai mare de extindere; în schimb are avantajul de a fi uşor de suturat, cu sângerare redusă, un risc de dehiscenţă diminuat şi cu rezultate anatomice şi funcţionale superioare. 
Tehnică:
-se introduc două degete în vagin, între perineu şi prezentaţie (capul sau pelvisul fetal). 
-cu o foarfecă ţinută în mana cealaltă se secţionează dintr-o singură tăietură(lungime 3-5 cm).

Refacerea perineului se numeşte perineorafie şi se realizează după expulzia placentei.
  • se începe din unghiul inferior al plăgii, lăsând pentru ultimul strat 1/4 din fir, se suturează muşchiul transvers superficial al perineului, apoi fasciculele longitudinale ale muşchilor ridicători anali, 
  • se continuă cu sutura fasciei rectovaginale până la unghiul superior vaginal al plăgii; se trece firul prin mucoasa vaginală şi se suturează vaginul până la inelul himenal; 
  • se pătrunde din nou în planurile profunde suturându-se planul submucos al vulvei, refăcând foseta naviculară până la originea perineală a labiilor mici; 
  • se continuă sutura planurilor superficiale ale perineului până la unghiul inferior al plăgii, unde este scos prin tegumente la distanţă de orificiul anal; apropierea tegumentelor se face cu firul restant, suturându-se stratul subcutanat până la foseta naviculară, unde se exteriorizează prin tegumente. Capetele firelor nu se înnoadă.
TEHNICA - EPIZIORAFIE (sutura planurilor) video


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariul Dvs. va fi trimis spre aprobare

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *