Nou născutul – copilul de la 0 la 30 zile de viaţă extrauterină.
După
gradul de dezvoltare la naştere nou născutul se apreciază ca :
- nou
născut la termen = nou născut după o
perioadă de gestaţie normală şi cu o greutate de 3000 g şi peste.
- nou
născut subponderal = nou născut cu o greutate la naştere între 3000 g – 2500 g
cu o lungime normală, născut după o perioadă de gestaţie normală
- nou
născut prematur = după OMS = nou născut
cu o greutate la naştere sub 2500g, cu o lungime sub 45 cm şi o vârstă de
gestaţie cuprins între 24-37 săptămâni
- nou
născut dismatur ( mic pentru dată sau nou născut subnutrit ultrauterin) este
nou născut cu o greutate mai mică decât vârsta de gestaţie
- nou
născut postmatur = nou născut care
depăşeşte vârsta de gestaţie cu cel puţin 7 zile.
Nou
născutul la termen : particularităţi anatomice:
Talia = 48-52 cm. Fetiţele
au de obicei 1 cm mai puţin decât băieţii.
Greutatea
= între
3000 – 3250 g, fetiţele au la naştere o greutate mai mică decât băieţii. Cea
mai mare greutate înregistrată a fost de 7 Kg.
Capul
este relativ mai mare şi reprezintă ¼ din lungimea totală a corpului. În
momentul naşterii craniul suferă deformaţii datorită trecerii lui prin canalul
pelvi – genital al mamei. Perimetrul cranian măsoară 34 cm. Oasele craniului
sunt separate prin suturi. La nivelul mâinii oasele rămân nişte spaţii libere
numite fontanele unde pielea şi aponevroza cranială acoperă direct meningele.
Nou
născutul are două fontanele :
-
anterioară sau bregmatică în formă
de romb de 3-4 cm/ 2-4 cm situată la unirea suturii sagitale cu sutura fronto
parientală
-
posterioară lambdoidă are formă de
triunghi. Este deschisă doar 25% din nou născut, se află la unirea suturii
sagitale cu sutura parieto-occipitală. Se închide în primele 4-6 săptămâni.
Gâtul – este scurt şi gros.
Toracele are formă de trunchi de con cu coastele orizontalizate.
Membrele superioare şi inferioare sunt scurte şi egale între ele.
Pielea este de culoare roz-roşiatic acoperită în
momentul naşterii de o substanţă groasă numită vernix-coseosa care se resoarbe
spontan în 24-48 ore. Are rol de protecţie. Pe tegumentele în special frunţii
şi umerilor se află nişte peri subţiri numiţi lanugo care dispar în 2-3 săptămâni.La câteva
zile de la naştere pielea suferă o descuamaţie fiziologică. Glandele
sebacee sunt foarte dezvoltate observându-se sub forma unor puncte albe galbene
numite miliarie sebacee mai ales pe faţă şi nas. Glandele sudoripare sunt
foarte puţin dezvoltate. Cordonul ombilical este format dintr-o venă ombilicală
care duce sânge bogat în oxigen şi substanţe nutritive de la placentă către făt
şi din două artere ombilicale care transportă sângele neoxigenat de la făt
către placentă.
După
secţionare, cordonul ombilical trece prin 3 faze :
-
mumifierea
-
formarea şanţului de eliminare
-
căderea
bontului ombilical după 5-10 zile de la naştere Plaga ombilicală se epidermizează treptat
cicatrizându-se complet după 3-4 săptămâni
Particularităţile funcţionale ale nou născutului sunt:
-
respiraţia se instalează în primul minut de la naştere. La început este
neregulată, apoi superficială. Ritmul la naştere este de 50-70 respiraţii pe
minut iar după 3-4 zile ritmul este 45-50 respiraţii pe minut. În declanşarea
primei respiraţii intervin o serie de factori şi anume :
-
excitaţiile interne şi
exteroceptive determinate de etapele succesive ale naşterii
-
presiunea intratoracică ca urmare
a întreruperii circulaţiei fetă-placentă prin legătura cordonului ombilical şi
trecerea la circulaţie sangvină proprie
-
mecanismele neuro hormonale şi enzimatice
ca urmare a acestor factori se produce prima respiraţie urmată imediat de
ţipăt. Substanţa fluidă din arborele pulmonar este preluată de circulaţia
perialveolară şi înlocuită cu aer. La nivelul alveolelor pulmonare se află o
substanţă numită surfactant care are rolul de a menţine presiunea
intralveolară.
Ritmul cardiac este neregulat la naştere cu o
frecvenţă de 140-150 b/minut pentru ca la sfârşitul primei luni să ajungă la
120b/min,adaptarea circulatorie corectă din înlocuirea circulaţiei feloplacentare
cu circulaţia proprie. În aceste condiţii se închide orificiul botal ( între
cele 2 atrii) şi canalul arterial ( între aortă şi pulmonară).
La naştere
sângele nou născutului suferă o creştere majoră a hematiilor ( poliglobulie
fiziologică pentru a face faţă nevoilor de oxigen), care scade treptat în 7-14
zile la 5 milioane pe mm3.
Hemoglobina
de asemenea suferă o creştere la 16-17 g% care scade treptat în 3-4 săptămâni.
Leucocitele
sunt la naştere între 15-20 mii /mm3 numai care creşte uşor în primele
ore apoi se produce o scădere progresivă până la 12000 la sfârşitul primei
săptămâni.
Trombocitele
suferă mai variaţii între 100.000-300.000/m3.
Adaptarea
digestivă – funcţiile digestive nu sunt bine dezvoltate în momentul naşterii.
-
suptul este un act reflex xu
centrul în bulb cu rol de a provoca secreţia gastrică şi perstaltismul la
copil, iar la mamă stimularea secreţiei lactice
-
meconiul este scaunul pe care îl
elimină nou născutul în primele 24 ore.Are culoare verde închis-negricios
consistenţă vâscoasă lipicioasă. După 2-3 zile scaunele revin la aspectul
normal, galben aurii în nr. de 3-4/zi.
La naştere tubul digestiv este steril dar odată cu
introducerea alimentaţiei acesta este invadat de microbi şi anume :
- bifidus
la cei alimentaţi la sân
- colibacilul
la cei alimentaţi artificial
Funcţia
renală – se instalează în prima zi (ora) cu prima micşiune nou născutului
elimină 25-30 ml în prima zi, cantitatea creşte treptat la 250-300 ml/zi la
sfârşitul primei luni.
Adaptarea
termică
La nou născut la termen această adaptare ridică mai
puţine probleme ca la prematur, dar prezintă în general o mare instabilitate
termică.
Termoreglarea
este un mecanism complex format din :
-
termogeneză insuficientă datorită insuficienţei de dezvoltare a centrilor
termoreglatori
-
termoliză care la nou născut este foarte accentuată din cauză că pierderile de
căldură sunt mari pentru că că :
- suprafaţa corporală mare în raport cu
greutatea
- ţesutul grăsos este slab dezvoltat
- vascularizaţia tegumentelor foarte bogată
Din
această cauză nou născutul poate împrumuta uşor temperatura mediului atât
supraîncălzindu-se cât şi răcirea ceea ce obligă la o foarte atentă
supraveghere a temperaturii corpului.