A FI PROFESOR EUROPEAN

            A fi profesor european presupune a promova  strategii si metode de predare activă si a dezvolta interesul  elevilor pentru cunoașterea si ințelegerea valorilor europene. 
         Acest lucru constă în realizarea unor proiecte de lecție, care să  evidențieze valorile europene si suprapunerea lor peste cele romanesti. În concepția profesorului european, pentru  declanșarea resorturilor interne ce susțin efortul de învățare a elevilor este esențială utilizarea tehnologiei, fiind catalizată ca nevoia de cunoaștere, de explorare, de descoperire. Instruirea asistată de calculator este o metodă modernă și inovatoare în învățamântul românesc ce are la bază dezvoltarea utilizării tehnologiei, în raport cu realizarea idealului educațional,întemeiat pe tradițiile umaniste constând în dezvoltarea liberă și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative.

Prezentarea  proiectelor didactice cu ajutorul calculatorului, oferă o serie de avantaje ca: 

• achiziționarea informațiilor,prin asocierea logică a noilor idei cu cele învățate anterior  
• simularea unor fenomene imposibil de realizat în fața elevilor  
• adoptarea unor strategii de automanagement al învățării  
• stimularea  memorării vizuale, prin prezentarea fenomenelor  
• valorificarea gândirii divergente, a învățării prin descoperire.

           Internetul oferă un volum mare de date cu posibilitatea selectării anumitor informații de interes personal. Profesorii sunt de părere că principalele cauze ale utilizării limitate sau ale neutilizării tehnologiei în şcoli sunt: lipsa de conţinut/ software corespunzător pentru susţinerea lecţiilor , lipsa conexiunii la Internet , lipsa fondurilor pentru achiziţionarea tehnologiei . În viziunea profesorului europea, învăţarea asistată de calculator este cea mai benefică pentru studiul ştiinţelor (fizică, chimie, biologie), limbi străine, matematică, istorie  şi limba maternă doarece folosesc oportunităţile de vizualizare, de organizare grafică şi de reprezentare oferite numai prin noile tehnologii. Calculatorul permite explorarea unor fenomene fizico-chimice care au loc în condiţii dificil de realizat şi se dovedeşte foarte util pentru manipularea unui model sau sistem în care anumite elemente sunt parametri variabili, iar calităţile intrinseci se pot modifica. Calculatorul poate simula eficient experimente, fără a se substitui lucrărilor de laborator, contribuind la o mai bună înţelegere a realităţii înconjurătoare de către elevi.
            În ceea ce priveşte impactul general al utilizării calculatorului  la nivelul elevilor, profesorii sunt de părere că acesta este pozitiv, atât la nivel de grup, cât şi individual ;elevii au un interes mai mare de a învăţa utilizând calculatorul la şcoală. Se observă o concentrare mai bună a elevilor și se  remarcă lucrul în echipă şi favorizarea dezvoltării competenţelor de cooperare. Acest efect al tehnologiei de creştere a motivaţiei şi de atragere a elevilor către învăţare, explorare şi descoperirea cunoaşterii se face remarcat pentru toate materiile din programele şcolare – de la matematică şi fizică sau chimie până la istorie, limbi străine şi geografie. 
           Elevii se bucură şi de răsplata de a lucra împreună cu colegii de clasă pentru a finaliza proiecte de grup, dezvoltându-şi abilităţi practice de colaborare şi lucru în echipă, care ulterior vor fi relevante pentru locul de muncă. Aceștia au competenţe mai bune de rezolvare de probleme şi şi-au îmbunătăţit capacitatea de lucru în echipă. De asemenea, deţinerea de cunoştinţe de operare a calculatorului îi pregăteşte pe elevi mai bine pentru viitoarea lor carieră profesională. Tot în măsura în care au acces la tehnologie în clasă, profesorii  consideră că această  metodă de predare, asistată de computer, este în mod cert mai eficientă.

         Profesorul european pune accent pe activitățile ludice; jocul si activitatile ludice sunt instrumentele de lucru in metoda animatiei socio-educative; ceea ce se poate spune despre aceasta metoda este faptul ca jocul este o activitate placuta, voluntara, cu reguli mai mult sau mai putin stricte, activitate in cadrul careia participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun in valoare abilitatile cunoscute si mai putin cunoscute, propria ființă. 

Competenţe privind  activitatea profesorului european.

       1. Competenţe privind integrarea europeana

*detinerea unui set de cunostinte functionale legate de :
- dimensiunea europeană a procesului de învăţare şi predare ;
- ţările participante la programele școlare; 
- programele europene in domeniul eduactiei; 
- organizarea sistemelor şcolare din alte ţări europene; 
-specificitatea domeniului educatiei in Europa si lume (subsistem, continuturi, metodologie etc.)

*capacitatea de a :

1.de a utiliza instrumente informative pentru a participa la programele europene ;

2. de a  gestiona experienţele educaționale

3. capacitatea de a implementa eficient instrumente ale educatiei interculturale ;

capacitatea de a realiza legătura dintre contextul european şi cel local în activitatea profesionala. 
         2. Competenţe psihopedagogice si didactico-metodologice

-de a asigura transpunerea eficienta a proiectarii didactice in practica ;

-de a asigura articularea predarii cu evaluarea din perspectiva invatarii ca sursa de formare a elementelor de competenta a elevilor ;

-de a familiariza elevul cu ideea de implicare responsabila in sarcina;

-de a manageria timpul în funcţie de ritmul de activitate a elevilor ;   


3. Competenţe de comunicare

-de a asculta activ;

-de a formula întrebări relevante ;

-de a reformula anumite enunţuri pentru a le face inteligibile pentru elevi;

- de a sustine discuţii libere cu elevii

- de a selecta secvenţe informative şi acţionale prin raportare la specificul varstei;

-de a crea oportunităţi de feed back elevilor;

        Activitatea profesorului  european este sprijinită de o serie de programe ca: Agenda Lisabona, Procesul de la Bologna , Procesul Copenhaga.

       Agenda Lisabona a devenit cunoscuta prin obiectivul pe care il urmareste, transformarea economiei europene in cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o coeziune sociala sporita. Pentru a atinge, pana in 2010, acest obiectiv (asa cum si-au propus statele membre in 2000), tarile din UE trebuie sa isi coordoneze eforturile pentru a obtine nu numai o transformare radicala a economiei, ci si pentru adoptarea unui program ambitios de modernizare a sistemului social si a sistemului educational. Bazele reformei in domeniul educatiei, la nivel european, au fost puse cu un an inainte de Lisabona, prin adoptarea Declaratiei de la Bologna (19 iunie 1999), semnata de ministrii insarcinati cu invatamantul superior din 29 de state membre, printre care si Romania. Obiectivul principal al Procesului de la Bologna este acela de a crea un spatiu european al invatamantului superior, bazat pe cooperare internationala si schimburi academice, un spatiu european atractiv atat pentru studentii si profesorii europeni, cat si pentru studenti si profesori de oriunde din lume.

        Prin crearea acestui spatiu european al invatamantului superior se urmarea facilitarea mobilitatii studentilor, absolventilor si a personalului din invatamantul superior; pregatirea studentilor pentru viitoarele lor cariere si pentru viata de cetateni activi ai unor societati democratice, si oferirea de sprijin pentru dezvoltarea lor personala si oferirea unui acces larg la invatamant superior de calitate. Cele trei prioritati ale Procesului de la Bologna sunt: introducerea unui sistem de invatamant superior cu trei cicluri (licenta, master, doctorat), asigurarea calitatii invatamantului si recunoasterea calificarilor si a perioadelor de studii.

În 2002 a fost lansat Procesul Copenhaga, cu scopul de a întări calitatea și atractivitatea formarii profesionale și pentru promovarea mobilității in rândul studentilor si a absolventilor din aria formarii profesionale.

Programul de lucru identifica trei obiectivele strategice: 

• imbunatatirea calitatii si eficientei sistemelor europene de educatie si formare;
• imbunatatirea accesului la educatie si formare;
• deschiderea sistemelor de educatie si formare catre lumea intreagă.

Material realizat şi susţinut în cadrul sesiunii DPPD 2010.