Pleurezia
tuberculoasă reprezintă acumulare de
lichid în cavitatea pleurală ca
rezultat al localizării de leziuni specifice
tuberculoase la acest nivel; este
o formă de TBC extrapulmonară ocupând
locul doi ca frecvenţă după
adenopatia TBC.
Obiectivele principale ale tratamentului se referă la: resorbţia rapidă a lichidului, prevenirea
sechelelor şi a determinărilor tuberculoase pulmonare sau în alte organe şi asigurarea unei funcţii pulmonare
normale.
Mijloacele terapeutice prin care se
realizează obiectivele tratamentului sunt: medicaţia tuberculostatică, kineziterapia
şi uneori puncţia evacuatorie.
Fiind vorba de o manifestare tuberculoasă, tratamentul tuberculostatic se
impune fiind elementul terapeutic principal. Tratamentul pleureziei
serofibrinoase nu diferă ca schemă şi mod de aplicare faţă de cel al
tuberculozei pulmonare active, urmărind vindecarea cât mai rapidă a focarelor
tuberculoase, pleurale, pulmonare sau extrapulmonare.
La noi în ţară, tratamentul se administrează
strict supravegheat după scheme stabilite de Programul Naţional de Luptă Contra
Tuberculozei, durează şaşe luni, două luni zilnic alcătuit dintr-o schemă ce
conţine patru tuberculostatice (izoniazidă, rifampicină, pirazinamidă, etambutol,
aceasta numindu-se faza intensivă)
după care se continuă încă patru luni cu două tuberculostatice (izoniazidă, rifampicină)
administrate de trei ori pe saptămână
aceasta purtând denumirea de fază de continuare.
Medicamentele antituberculoase folosite în tratarea pleureziei sunt cele din linia
întâi:
-majore:
izoniazida (H,HIN), rifampicina (R,RMP)
-de
asociere: pirazinamida (Z,PZM), etambutol(E,EMB), streptomicina(SM)
- Izoniazida (H,HIN) este cel mai întrebuinţat tuberculostatic. Se administrează de obicei oral sub formă de comprimate, doză 5-10 mg/kg corp, dar şi intramuscular sau intravenos (fiole de 10 ml,5%)
- Rifampicina (R,RMP) se prezintă sub formă de capsule de 0,150 g şi 0,300 g, doza 10-15 mg/kg corp, adică 450-600 mg /24 h.
- Etambutolul(E,EMB) este tuberculostatic şi bacteriostatic, se găseşte sub formă de comprimate a 0,250 g şi 0,400g doza 20-25mg/kg corp/zi.
- Pirazinamida (Z,PZM) se găseşte sub formă de comprimate a 0,500 g, doza fiind de 2,5-3 g/zi.
- Streptomicina (SM) se administrează în doze de 1g/zi intramuscular.
Regimurile standard de tratament
antituberculostatic conform
Programului Naţional de Luptă Contra
Tuberculozei sunt:
-regimul
I se aplică pentru cazurile noi din două luni tratament cu HRZE 7/7 la
care se adaugă 4 luni HR 3/7.
-regimul
II se aplică pentru retratamente format
din două luni tratament cu HRZES 7/7,o lună tratament cu HRZE 7/7 şi cinci luni HR 3/7.
-regimul
igieno-dietetic: repaus la pat, dietă hiperproteică, hipercalorică, cură de
altitudine.
Kineziterapia corect aplicată poate avea o
eficacitate mare între prevenirea sechelelor anatomice şi funcţionale. Mişcarea
activează circulaţia, accelerează resorbţia lichidului şi previne fixarea
pleurelor prin simfizare. Kineziterapia se începe imediat ce fenomele acute s-au remis şi
resorbţia lichidului este evidentă. Ea constă în mişcări care au ca obiectiv
reeducarea musculaturii respiratorii, constând în mişcari profunde de
respiraţie, respiraţie abdominală, flectarea trunchiului spre partea sanatoasă,
suflarea cu un pai într-un pahar cu apă.
În faza iniţială, acută este nevoie de un tratament simptomatic, simptomul dominant
fiind durerea, se impune administrarea de analgezice clasice sau chiar
opiacee în cazuri deosebite. Administrarea de antitusive are ca
obiectiv principal sedarea durerii. Dispneea datorată acumulării unei cantităţi
importante de lichid nu poate fi combătută decât prin puncţie evacuatorie.
Puncţia evacuatorie reprezintă un gest
terapeutic şi trebuie efectuată cât mai
precoce. Când cantitatea de lichid este mare, se extrage lichid până când
pacientul începe să tuşească sau să prezinte senzaţia de constricţie toracică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul Dvs. va fi trimis spre aprobare