PUNCŢIA VENOASĂ

Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.

Scop:

-explorator

recoltarea sângelui pentru examene de laborator – biochimice, hematologice, serologice şi bacteriologice

-terapeutic

administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase

recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale

executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui, sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arterială.

Locul puncţiei:

1. venele de la plica colţului (bazilică şi cefalică) unde se formează un „M” venos prin anastomozarea lor
2. venele antebraţului 
3. venele de pe faţa dorsală a mâinii 
4. venele subclaviculare 
5. venele femurale 
6. venele maleolare interne 
7. venele jugulare şi epicraniene – mai ales la sugar şi copil mic

Pregătirea puncţiei:

materiale

de protecţie, pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză

pentru dezinfecţia tegumentului tip I (vezi generalităţi)

instrumentar şi materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm – în funcţie de scop, seringi de capacitate – în funcţie de scop, pense, mănuşi chirurgicale, tampoane

alte materiale – garou sau bandă Esmarch, eprubete uscate şi etichetate, cilindru gradat, fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală (materialele se vor pregătii în funcţie de scopul puncţiei)

pacientul

• pregătirea psihică – se informează asupra scopului puncţiei 
• pregătirea fizică – pentru puncţia la venele braţului, antebraţului: 
• se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient, cât şi pentru persoana care execută puncţia (decubit dorsal) 
• se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului 
• se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă 
• se dezinfectează tegumentele 
• se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, strângându-l astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera 
• se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente

Execuţia puncţiei:

• Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşeză vis-a-vis de bolnav.se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
• se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police şi restul degetelor;
• se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 30 grade), apoi peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează în gol; 
• se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei; 
• se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa 
• se continuă tehnica în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui, perfuzie, în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braţ
• se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a pumnului
• se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului şi se retrage brusc acul
• se comprimă locul puncţiei 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală.